breaking
Un produs Blogger.

Eveniment

Eveniment

PTF Calafat

PTF Calafat

Sport

Sport


Cu ocazia zilei de 1 martie (Duminică la ora 19:00), invitam Doamnele si Domnisoarele sa petreaca o seara de neuitat la Restaurant Hotel Panoramic.
Speciale sunt nu doar zilele conventionale in care florile si urarile de bine va asalteaza, ci si acelea in care gandurile noastre se indreapta catre dumneavoastra. intr-o seara frumoasa, plina de distractie, incantati de formatia noastra.

Pacientii pot sa faca reclamatii cu privire la serviciile medicale de care au beneficiat in spitalele publice, conform unui act normativ publicat astazi in Monitorul Oficial. Toate chestionarele si sesizarile vor fi analizate de consiliile de etica ce trebuie sa functioneze in unitatile sanitare publice.

Implementarea Mecanismului de feedback al pacientului in spitalele publice a fost aprobata prin Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 146/2015, care a aparut in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 122 din 17 februarie si se aplica de la data publicarii.

Potrivit actului normativ, mecanismul de feedback al pacientului reprezinta "ansamblul de masuri si de proceduri care au drept obiectiv cresterea gradului de incredere a pacientilor in serviciile medicale oferite in cadrul spitalelor publice prin analiza feedbackului pacientilor cu privire la calitatea serviciilor oferite, a gradului de respectare a drepturilor si obligatiilor atat de catre pacienti, cat si de cadrele medico-sanitare. Mecanismul include, de asemenea, o componenta de gestionare a sesizarilor ce privesc incidente de etica petrecute in unitatea sanitara prin intermediul Consiliului de etica".

Mai exact, opiniile pacientilor internati referitoare la calitatea serviciilor oferite sunt inregistrate prin completarea unui chestionar de feedback. Totodata, acestia pot face sesizari prin intermediul unui formular online pus la dispozitie pe site-ul propriu al fiecarui spital public.

In acest sens, in fiecare unitate sanitara publica trebuie sa existe un consiliu de etica, ce se va ocupa de analizarea opiniilor si sesizarilor pacientilor. De asemenea, consiliile de etica evalueaza calitatea serviciilor medicale si respectarea drepturilor si obligatiilor pacientilor si ale cadrelor medico-sanitare.

Prin intermediul mecanismului de feedback, reprezentantii ministerului spun ca vor sa creasca gradul de incredere al pacientilor in serviciile medicale oferite in unitatile sanitare publice.

Initiatorii proiectului explicau -- in referatul de aprobare (pdf) anexat actului -- faptul ca in practica sunt intalnite in mod frecvent incalcari ale drepturilor pacientilor, doua exemple in acest sens fiind refuzul de a acorda servicii medicale/sanitare si conditionarea acordarii acestora de obtinerea de beneficii personale.

"Aceasta stare de fapt induce incertitudine in privinta onestitatii personalului medical si secundar, neincredere in actul medical prestat, ceea ce se traduce intr-un grad scazut al increderii pacientilor in calitatea serviciilor medicale. In acelasi timp, se constata cu ingrijorare deteriorarea imaginii profesionistilor din sistemul de sanatate prin incriminarea in perpetuarea fenomenului platilor informale, rezultat al lipsei unor stimulente salariale corespunzatoare si incarcarea birocratica a profesiunii medicale, ceea ce conduce la demotivarea lor, acestia preferand, in ultimii ani, sa paraseasca sistemul de sanatate national si sa performeze in tari cu o cultura organizationala mai dezvoltata", se subliniaza in referat.

Cum functioneaza mecanismul de feedback al pacientului

Pacientii au la dispozitie doua modalitati de a oferi feedback privind calitatea serviciilor oferite de spitalele publice si integritatea personalului din acestea.

Concret, opiniile pacientilor sunt inregistrate prin completarea directa a unui chestionar de feedback, iar sesizarile sunt inregistrate prin completarea unui formular online (disponibil pe site-ul spitalului public).

Consiliul de etica din spital analizeaza opiniile si sesizarile, iar apoi trimite pacientilor si institutiilor relevante avize de etica si hotarari.

In acelasi timp, consiliul de etica evalueaza, prin rapoarte periodice de activitate, gradul de satisfactie al pacientilor si gradul de respectare a drepturilor si obligatiilor pacientilor si cadrelor medico-sanitare.

Implementarea mecanismului de feedback al pacientului este obligatorie in toate spitalele publice, iar acestea trebuie:


  • sa organizeze procedura de selectie a membrilor consiliilor de etica;
  • sa puna la dispozitia pacientilor chestionarul de evaluare, formularul de sesizare si sa publice pe site-ul propriu link-ul spre formularul de sesizare online, care va fi disponibil permanent pentru orice persoane interesate;
  • sa inregistreze si analizeze, prin intermediul consiliilor de etica, toate chestionarele completate de pacienti si toate sesizarile primite;
  • sa raporteze deciziile si analizele consiliilor de etica, la finalul fiecarui semestru/an, catre Compartimentul de Integritate din cadrul MS.
  • Motivatiile care stau la baza mecanismului de feedback sunt, conform referatului pentru aprobarea ordinului, urmatoarele:

  • definirea mai clara a drepturilor si obligatiilor pe care le au in sistemul de sanatate pacientii, personalul medico-sanitar si personalul din administratia sistemului;
  • crearea unui instrument de gestionare a problemelor etice din cadrul sistemului de sanatate si de respectare a drepturilor pacientilor in cadrul sistemului de sanatate romanesc si in special fata de fenomenul platilor informale;
  • oferirea unui instrument de protejare a imaginii publice a personalului medico-sanitar si a unei unitati medicale fata de diferite forme de abuz;
  • oferirea cadrului legislativ necesar pentru a diferentia situatiile de malpraxis de cele legate de nerespectarea normelor etice/deontologice in practica medicala.


Atentie! Prevederile referitoare la mecanismul de feedback al pacientului se aplica incepand de astazi.

Sursa:avocatnet.ro
FOTO: arhiva GdS
Curtea de Conturi a României a descoperit nereguli de milioane de euro în gestionarea sistemelor centralizate de alimentare cu apă din Dolj. Compania de Apă Oltenia a pierdut 640.000 de euro din cauză că tarifele nu au fost actualizate conform strategiei de dezvoltare în Craiova și Segarcea și alte 73.000 de euro din debite prescrise. Controlorii au dispus verificarea unor creanțe de 230.000 de euro trecute nelegal în contabilitate ca și cheltuieli. Alimentările cu apă de la Mârșani, Filiași, Ciupercenii Noi și Botoșești-Paia figurează și acestea cu nereguli în raportul de control. 

Curtea de Conturi a României (CCR) a prezentat recent raportul public de control aferent anului 2013. La unitățile verificate în județul Dolj, au fost estimate prejudicii totale de zece milioane de lei (2,3 milioane de euro) și abateri financiar-contabile de 98,6 milioane de lei (22,2 milioane de euro). Multe abateri au fost descoperite în domeniul alimentărilor cu apă. La Compania de Apă Oltenia (CAO) au fost constatate venituri nestabilite, neînregistrate și neîncasate în sumă de 2,8 milioane de lei (640.000 de euro), ca urmare a neaplicării prețurilor pentru serviciile publice de alimentare cu apă și a tarifelor pentru canalizare, ajustate conform strategiei de tarifare. Acest lucru s-a produs la Craiova și Segarcea, din cauza neaprobării sau aprobării cu întârziere a hotărârilor de consiliu local cuprinzând prețurile și tarifele ajustate.

„Unitățile administrativ-teritoriale trebuia să aprobe tarifele în acord cu strategia de dezvoltare, însă au întârziat să facă acest lucru. Din această cauză, ni s-a impus să recuperăm banii“, a precizat directorul CAO, Constantin Mitriță. În plus, față de cele precizate de director, CCR a impus analiza creanțelor înregistrate nelegal pe cheltuieli, în valoare de 1.000.000 de lei (230.000 de euro), pentru identificarea tuturor debitelor prescrise, pentru care nu au fost luate măsuri de recuperare și repunerea acestora în conturile de clienți.

Din cauză că nu s-au luat măsuri de recuperare în termen de trei ani, creanțe în valoare de 320.000 de lei (73.000 de euro) au fost prescrise. Pe de altă parte, controlorii au constatat că societatea nu a respectat clauzele contractului de delegare (nr. 122/2009) și a calculat și plătit fără justificare legală majorări de întârziere în sumă de două milioane de lei (455.000 de euro) către Primăria Craiova în cursul anului 2013 și că s-au achiziționat în leasing, fără respectarea dispozițiilor legale, trei autoturisme noi Dacia Lodgy Laureate, în valoare de 160.000 de lei.
Pe deasupra, conducerea a încasat în plus venituri salariale nete de 76.000 de lei. În legătură cu acest aspect, directorul Constantin Mitriță ne-a declarat că este vorba de bani încasați de fosta conducere (Doru Buruiană).

Deficiențe s-au înregistrat și în ceea ce privește proiectele derulate cu fonduri UE. În mai multe proiecte privind modernizarea și extinderea rețelelor de apă și canalizare au fost aplicate corecții financiare în valoare totală de 2,7 milioane de lei (600.000 de euro). Directorul Constantin Mitriță susține că aceste corecții nu vor fi suportate de CAO, ci de statul român.

Unii au recuperat, alții au contestat

Alimentările cu apă în sistem centralizat din mediul rural au fost și ele în vizorul controlorilor. La Mârșani, aceștia au consemnat lucrări acceptate nejustificat la plată în valoare de 516.000 de lei (116.000 de euro).
„Lucrările la rețea au fost executate de firma Isihia Impex SRL, iar sumele au fost recuperate integral“, ne-a asigurat primarul din Mârșani, Constantin Ghencioiu. Și la Filiași au fost evidențiate plăți nelegale în valoare totală de 256.000 de lei, pentru care s-au calculat accesorii de 105.000 de lei, la decontarea cheltuielilor pentru alimentarea cu apă la Răcarii de Sus. „Lucrarea este executată în perioada 2009 – 2014, în prezent trebuie să predăm sistemul de alimentare către CAO. Au mai fost două controale și nu s-a descoperit nimic. Nu am recuperat banii, am contestat controlul în instanță“, a precizat primarul orașului Filiași, Nicolae Stăncioi.

La Ciupercenii Noi au fost estimate plăți nelegale de 138.000 de lei, prin decontare unor lucrări neexecutate, în timp ce la Botoșești-Paia suma a fost de 140.000 de lei. „Banii s-au recuperat. Trebuia să facem niște subtraversări ale drumului cu un burghiu, dar ei au spart strada. S-a constatat că lucrările din proiect nu erau executate“, a afirmat primarul localității Ciupercenii Noi, Gheorghe Mungiu.

sursa:gds.ro